Soldat ucrainean salvat cu dronă după 491 de zile de lupte, cu picior amputat singur

Povestea soldatului ucrainean care a supraviețuit 491 de zile pe front și a fost evacuat cu o dronă

Un infanterist ucrainean pe nume Kostiantyn Vlasenko a reușit să supraviețuiască timp de 491 de zile pe linia frontului, în condiții extreme, și a devenit primul soldat din istorie evacuat cu ajutorul unei drone aeriene, potrivit unui interviu acordat jurnalistului ucrainean Yuriy Butusov.

După ce au fost răniți în luptă, Vlasenko și colegul său Baski s-au ascuns împreună într-o conductă îngustă din beton, întrucât roiurile de drone rusești făceau imposibilă salvarea lor. La mijlocul conductei fusese făcută o gaură care ducea spre un adăpost subteran, iar cei doi se ascundeau pe rând, unul rămânând de pază deasupra. Ulterior, au fost nevoiți să părăsească acel loc, deoarece conducta s-a inundat iarna trecută.

Cei doi ar fi trebuit să fie înlocuiți după două luni, însă Rusia trimitea atât de multe drone de supraveghere încât plecarea devenise imposibilă. „Așa că le-am spus că nu mai are rost să vină. Mai bine să mor singur decât să moară și alți oameni”, a povestit soldatul.

Următorul refugiu a fost o școală abandonată, ascunzătoare în care Baski a fost ucis chiar în ziua în care împlinea 50 de ani. După moartea colegului său, Rusia a trimis un difuzor prin care îi cerea lui Vlasenko să se predea, însă infanteristul în vârstă de 49 de ani a răspuns sfidător, adresându-le militarilor ruși o replică vulgară.

Incapabil să meargă din cauza rănilor provocate de explozii, soldatul s-a târât într-o sobă din fontă pentru a se proteja de drone. „Avea o deschizătură mică… Nu știu ce înger m-a împins înăuntru”, a spus el despre ascunzătoare. Acolo a rămas în următoarele opt luni, într-o zonă bombardată constant. Camarazii săi îi trimiteau mâncare și medicamente cu ajutorul dronelor, în ruinele școlii, iar el ieșea din sobă, aduna proviziile și se întorcea înăuntru. A primit chiar și un pachet de la soția sa, Tetyana, în care se afla și un roman de Stephen King, „Străinul”.

Din cauza frigului și a rănilor severe, piciorul său stâng a putrezit și a căzut, iar apoi piciorul drept a început să-i „atârne”, după cum a descris. Atunci a luat decizia de a-l amputa singur. El a povestit cum și-a sprijinit piciorul pe o cărămidă și l-a tăiat cu un cuțit, pentru a preveni răspândirea infecției în restul corpului. „Îmi curgeau lacrimile, dar trebuia să tai”, a mărturisit el.

Timp de luni întregi, singura lui companie a fost radioul. Militarii aflați în alte poziții transmiteau prin stație mesajul „450”, care însemna „totul este bine”. „Când îi auzeam pe băieții de la celelalte posturi de observație raportând «450, 450», mă gândeam: «Încă mai sunt alături de cineva…»”, a povestit Vlasenko.

Înconjurat din toate părțile de drone inamice, într-o zonă puternic minată din regiunea Harkiv, în estul Ucrainei, comandanții săi au decis să încerce prima evacuare din istorie realizată cu ajutorul unei drone aeriene. Au lansat spre poziția sa un telefon și o înregistrare video care îi arăta exact cum să se lege de partea inferioară a unei drone, inclusiv instrucțiuni scrise în ucraineană și rusă.

O dronă bombardieră a fost modificată special pentru această misiune și trimisă spre el. După ce s-a ancorat de aceasta, Vlasenko a făcut un semn în formă de inimă și un semn „OK!” către camera dronei. Drona s-a ridicat la 120 de metri înălțime și a parcurs 18 kilometri până într-un loc sigur, fiind escortată de alte trei drone de tip Vampire, dintre care una a fost capturată de ruși.

Descriind salvarea sa, după 491 de zile petrecute pe linia frontului, Vlasenko a spus: „Nu am cuvinte… O minune. Este un miracol.”

Acum, în timp ce se recuperează în spital, soldatul a dezvăluit povestea extraordinară din spatele evacuării. În timpul interviului a purtat o șapcă „Gurzuf Defense”, în semn de recunoștință față de compania care a fabricat drona ce l-a salvat. „Nu am cuvinte. Vreau să le mulțumesc tuturor. Tuturor celor care au făcut atât de multe pentru ca acest lucru să fie posibil. Nici măcar nu îi cunosc pe toți, dar aș vrea să le ofer o parte din mine. Le sunt nespus de recunoscător”, a adăugat el.