Honduras amenință să închidă bazele militare americane
Într-o declarație care a zguduit relațiile internaționale, președinta Hondurasului, Xiomara Castro, a avertizat că țara sa ar putea închide bazele militare americane de pe teritoriul său. Această reacție vine ca răspuns la intenția președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a expulza în masă cetățenii hondurieni care trăiesc ilegal în Statele Unite. Declarația a fost făcută publică pe postul național de radioteleviziune, subliniind că această măsură ar putea reprezenta o schimbare radicală în politica de cooperare dintre cele două state.
„În fața unei atitudini ostile de expulzare în masă, ar trebui să luăm în considerare o schimbare a politicilor noastre de cooperare cu Statele Unite, în special în domeniul militar, unde acestea și-au menținut baze militare pe teritoriul nostru fără să plătească un ban de zeci de ani”, a declarat Castro. Ea a adăugat că, în acest context, bazele militare americane „și-ar pierde orice motiv de a mai exista în Honduras”.
Istoria bazelor militare americane din Honduras
Baza Palmerola, situată în Comayagua, a fost construită de Statele Unite în anii 1980, în timpul Războiului Rece, pentru a combate mișcările comuniste din America Latină. De-a lungul decadelor, această bază a devenit un simbol al influenței americane în regiune, dar și un subiect de controversă, mai ales în contextul în care Hondurasul nu a primit compensații financiare pentru utilizarea terenului.
Declarațiile președintei Castro reflectă o nemulțumire profundă față de lipsa de reciprocitate în relațiile bilaterale. În timp ce SUA beneficiază de prezența strategică în regiune, Hondurasul se confruntă cu provocări economice și sociale majore, agravate de posibila deportare a sute de mii de cetățeni hondurieni.
Impactul economic al migrației
Potrivit ministrului adjunct de externe al Hondurasului, Tony Garcia, aproximativ 250.000 de hondurieni ar putea fi deportați din Statele Unite în 2025. Această situație ar pune o presiune imensă pe economia țării, care depinde în mare măsură de remitențele trimise de cei aproximativ două milioane de hondurieni care trăiesc în SUA. Aceste remitențe contribuie cu peste 25% la produsul intern brut al Hondurasului, evidențiind dependența economică a țării de diaspora sa.
„Ne exprimăm speranța că noua administrație americană va fi deschisă la dialog, constructivă și amicală, și nu va exercita represalii inutile împotriva migranților noștri, care, în general, aduc o contribuție importantă la economia americană”, a pledat președinta Castro. Totuși, tonul ferm al declarațiilor sale sugerează că Hondurasul este pregătit să ia măsuri drastice dacă interesele sale naționale vor fi ignorate.
Un avertisment pentru politica externă americană
Acest episod scoate la lumină tensiunile latente dintre Statele Unite și țările din America Latină, care au fost adesea tratate ca simple pioni în jocurile geopolitice ale Washingtonului. Declarațiile președintei Castro reprezintă nu doar o reacție la politica migraționistă a administrației Trump, ci și un semnal de alarmă cu privire la relațiile inechitabile dintre cele două state.
Într-un context global tot mai polarizat, astfel de poziții ferme din partea liderilor din America Latină ar putea redefini dinamica relațiilor internaționale, punând sub semnul întrebării hegemonia americană în regiune. Rămâne de văzut dacă administrația Trump va răspunde cu deschidere la dialog sau va continua pe calea confruntării, riscând să piardă un aliat strategic în America Centrală.