Statul european în care cetățenii decid dacă pun capăt creșterii populației. Tot mai mulți locuitori s-au născut în străinătate.

STATUL EUROPEAN ÎN CARE CETĂȚENII DECID DACĂ PUN CAPĂT CREȘTERII POPULAȚIEI. 27% DINTRE LOCUITORI S-AU NĂSCUT ÎN AFARA ȚĂRII

Elveția se află în fața unei întrebări cruciale: poate o țară să impună o limită strictă asupra populației sale? Această întrebare va fi tranșată duminică, când cetățenii elvețieni se vor prezenta la urne pentru a vota o propunere care preconizează limitarea numărului de locuitori la 10 milioane.

Inițiativa, sprijinită de Partidul Popular Elvețian, este descrisă ca o „inițiativă de sustenabilitate” ce urmărește reducerea presiunii asupra locuințelor, serviciilor publice și mediului. Totuși, guvernul elvețian și celelalte partide majore critică vehement acest proiect, caracterizându-l drept o „inițiativă a haosului”. Aceștia argumentează că o astfel de măsură ar putea lăsa spitalele și hotelurile fără personalul necesar și ar afecta relațiile cu Uniunea Europeană, escaladând izolarea Elveției într-un context internațional deja complicat.

Populația Elveției a crescut constant, avansând de la 7,3 milioane în 2002 la 9,1 milioane în prezent, din care 27% sunt străini. Mulți cetățeni se arată preocupați de supraaglomerarea trenurilor, de creșterea prețurilor la locuințe și de costurile tot mai mari ale sistemului de sănătate.

O SOCIETATE DIVIZATĂ

Discuțiile din jurul acestei propuneri evidențiază o societate profund divizată. Helin Genis și Nils Fiechter, amândoi tineri politicieni ai partidului pro-imigrație și respectiv al Partidului Popular Elvețian, își exprimă opiniile contrastante asupra acestei teme. Fiechter, cu părinți turci, susține că imigrația necontrolată este responsabilă pentru problemele economice și sociale ale Elveției, precum lipsa locuințelor și serviciile suprasolicitate.

Pe de altă parte, Genis, social-democrată, contrazice aceste afirmații, argumentând că imigranții nu sunt vinovați pentru creșterea chiriilor sau a premiilor de asigurare sanitară și că identificarea problemelor prin prisma imigrației doar duce la divizare. Ea subliniază că soluțiile sustenabile nu pot exclude cetățenii străini care contribuie la prosperitatea țării.

CE AR ÎNSEMNA LIMITAREA NUMĂRULUI DE LOCUITORI

Limitarea populației este o măsură fără precedent în lume, deși China a implementat o politică similară în trecut. Propunerea elvețiană stipulează că populația țării nu trebuie să depășească 10 milioane până în 2050, iar guvernul va trebui să acționeze dacă se ajunge la 9,5 milioane. Asta ar putea implica restricționarea acordării azilului și suspendarea drepturilor de reunire familială pentru lucrătorii străini.

Dacă limita de 10 milioane va fi atinsă, Elveția ar putea fi nevoită să renunțe la acordurile internaționale, inclusiv la libertatea de circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Această perspectivă îngrijorează asociațiile de afaceri, care anticipează dificultăți în relațiile comerciale cu UE.

ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA

Partidul Popular Elvețian susține că imigrarea sporește cererea pentru servicii publice, dar adversarii acestei idei consideră că impunerea unei limite de populație este nerealistă, având în vedere îmbătrânirea demografică a țării. Jon Pult, deputat al Partidului Social-Democrat, își exprimă temerea că aceasta ar putea lăsa Elveția vulnerabilă și izolată în fața tumultului global. Universul în care operează Elveția devine din ce în ce mai complex, iar economia se poate resimți dacă aceste propuneri vor fi adoptate.

Deși Fiechter minimalizează aceste îngrijorări, este evident că teama de izolare internațională ar putea influența votul. Afișele care îndeamnă alegătorii să respingă limitarea populației reflectă aceste temeri, prezentând personaje politice globale controversate în contextul unei posibile retrageri de la relațiile internaționale. Astfel, viitorul populației Elveției rămâne incert.