Descoperire macabră: creierul unui tânăr roman transformat în sticlă
Într-un episod tragic al istoriei antice, erupția devastatoare a vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr. continuă să dezvăluie detalii șocante despre soarta locuitorilor din Herculaneum. Un studiu recent, realizat de cercetători italieni, a scos la lumină un fenomen unic și terifiant: creierul unui tânăr roman, găsit într-o clădire dedicată cultului împăratului Augustus, a fost vitrificat, transformându-se în fragmente de sticlă neagră. Această descoperire reprezintă prima atestare a unui țesut uman vitrificat din istorie.
Norul de cenușă fierbinte, care a precedat „norul de foc” ce a înghițit orașul, a fost responsabil pentru această transformare bizară. Cercetătorii au stabilit că temperatura a depășit 510 grade Celsius, urmată de o răcire rapidă, condiții esențiale pentru formarea sticlei. Examinarea microscopică a fragmentelor a dezvăluit rețele complexe de neuroni și axoni, păstrate într-o stare uimitoare.
Un fenomen rar și misterios
Formarea sticlei din țesut uman este un fenomen extrem de rar, având în vedere compoziția predominantă de apă a acestuia. Vulcanologii și antropologii implicați în studiu au concluzionat că norul inițial de cenușă fierbinte, care s-a disipat rapid, a fost cauza principală a vitrificării. Această teorie este susținută de prezența unui strat subțire de cenușă care a acoperit orașul înainte de sosirea „norului de foc”.
Deși mii de trupuri au fost descoperite în Pompeii și Herculaneum, acest tânăr pare să fi fost singurul care a suferit o astfel de soartă. Spre deosebire de majoritatea locuitorilor care au fugit spre mare, el a rămas în clădire, fiind expus direct norului de cenușă. Această descoperire ridică întrebări despre vulnerabilitatea umană în fața dezastrelor naturale și despre complexitatea fenomenelor vulcanice.
Un avertisment pentru viitor
Studiul subliniază necesitatea cercetării aprofundate a norilor de cenușă fierbinte, care sunt „foarte puțin studiați” din cauza urmelor limitate pe care le lasă. Aceste fenomene, deși rare, pot avea consecințe devastatoare, așa cum s-a întâmplat în cazul vulcanologilor Katia și Maurice Krafft, uciși de un nor de foc în 1991, sau al celor 215 victime ale erupției vulcanului Fuego din Guatemala, în 2018.
Descoperirea creierului vitrificat al tânărului roman este unică pe Terra și oferă o perspectivă inedită asupra interacțiunii dintre forțele naturii și corpul uman. În același timp, ea servește ca un memento al fragilității noastre în fața dezastrelor naturale și al importanței pregătirii pentru astfel de evenimente catastrofale.