„Pașapoartele de aur” – o poartă deschisă pentru corupție și sancțiuni internaționale
Malta, ultima redută a Uniunii Europene care continuă să vândă cetățenie în schimbul unor sume exorbitante, se află în centrul unui scandal internațional. Acest sistem, cunoscut sub denumirea de „pașapoarte de aur”, permite accesul privilegiat în UE pentru cei dispuși să plătească, inclusiv pentru indivizi aflați pe listele de sancțiuni internaționale. Printre beneficiarii acestui program se numără și ruși cu legături directe cu Kremlinul și războiul din Ucraina, ocolind astfel restricțiile impuse de comunitatea internațională.
Aceste scheme, deși aparent legale, sunt criticate vehement de Comisia Europeană și organizații precum Transparency International. Ele sunt considerate o amenințare gravă la adresa integrității Uniunii Europene, deschizând ușa corupției, spălării de bani și evaziunii fiscale. În timp ce alte state membre au renunțat la astfel de programe, Malta continuă să ignore avertismentele, punând în pericol securitatea și valorile fundamentale ale blocului comunitar.
Un sistem care subminează cetățenia europeană
Comisia Europeană a subliniat că aceste programe subminează esența cetățeniei UE, transformând-o într-o marfă accesibilă celor cu resurse financiare considerabile. Cetățenia UE nu este doar un drept, ci și o responsabilitate, iar acordarea acesteia în schimbul unor plăți financiare fără legături reale cu statul membru reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor europene.
Condițiile pentru obținerea unui „pașaport de aur” în Malta sunt clare: o investiție minimă de 600.000 de euro, achiziționarea sau închirierea unei proprietăți, o donație de 10.000 de euro în scopuri caritabile și o perioadă de rezidență de cel puțin trei ani. Pentru cei care investesc 750.000 de euro, perioada de rezidență este redusă la un an. Aceste cerințe, deși aparent stricte, sunt exploatate de indivizi care caută să evite sancțiunile internaționale sau să-și protejeze averile obținute prin mijloace dubioase.
Rușii sancționați – clienți privilegiați ai Maltei
Printre cei care au profitat de acest sistem se numără Albert Avdolyan, un om de afaceri rus aflat pe lista de sancțiuni a UE din cauza implicării sale în războiul din Ucraina. Cu un pașaport maltez obținut în 2015, Avdolyan a reușit să ocolească parțial restricțiile de călătorie impuse de blocul comunitar. Alături de el, alte șase persoane sancționate de SUA, UE sau Ucraina au dobândit cetățenia malteză, conform unei analize realizate de Financial Times.
Un alt exemplu este Evgeniya Vladimirovna Bernova, acuzată de SUA că a facilitat exportul de echipamente cu dublă utilizare către Rusia, prin intermediul unei companii cu sediul în Malta. Deși Bernova susține că a trecut printr-un proces riguros de verificare și că investițiile sale în Malta sunt legitime, acuzațiile aduse de autoritățile americane ridică semne de întrebare asupra integrității procesului de acordare a cetățeniei.
Critici internaționale și riscuri pentru securitatea UE
Uniunea Europeană a emis avertismente clare către Malta, subliniind că aceste programe pun în pericol securitatea și stabilitatea blocului comunitar. Cetățenii UE beneficiază de drepturi extinse, inclusiv libertatea de circulație și accesul la piața internă, iar acordarea acestor privilegii unor indivizi cu legături dubioase reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Uniuni.
În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, riscurile asociate acestor programe devin și mai evidente. Ele permit indivizilor sancționați să-și protejeze averile și să evite restricțiile impuse de comunitatea internațională, subminând astfel eforturile globale de a combate corupția și de a sancționa comportamentele ilegale.
O problemă care cere răspundere
Persistența Maltei în menținerea acestui sistem ridică întrebări serioase despre prioritățile și valorile sale ca stat membru al UE. În timp ce alte țări au recunoscut pericolele asociate „pașapoartelor de aur” și au renunțat la aceste programe, Malta continuă să ignore criticile și să profite de pe urma acestui sistem controversat. Într-o Uniune Europeană care se confruntă cu provocări majore, de la războiul din Ucraina la criza economică globală, astfel de practici nu fac decât să adâncească diviziunile și să submineze încrederea în instituțiile europene.