Ucraina oprește tranzitul gazului rusesc către Europa: impact economic și tensiuni regionale
Decizia Ucrainei de a sista, începând cu 1 ianuarie, tranzitul gazului rusesc către Europa marchează un moment crucial în relațiile energetice dintre cele două părți. Operatorul ucrainean al rețelei de conducte a confirmat că volumul de gaz transportat va fi zero, punând capăt unui acord semnat în 2019 cu gigantul rus Gazprom. Această măsură, susținută de Comisia Europeană, vine pe fondul tensiunilor geopolitice și al politicilor europene de reducere a dependenței de resursele energetice rusești.
Consecințele economice ale acestei decizii sunt semnificative. Ucraina va pierde anual aproximativ 800 de milioane de dolari din taxe de tranzit, în timp ce Gazprom va suferi pierderi de vânzări estimate la 5 miliarde de dolari. În contextul invaziei ruse în Ucraina și al sabotajului conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a intensificat eforturile de diversificare a surselor de energie, optând pentru gaz natural lichefiat (GNL) importat din SUA, deși la costuri mai mari decât gazul transportat prin conducte.
Reacții internaționale și tensiuni între statele afectate
Decizia Ucrainei a generat reacții mixte în rândul țărilor europene. Slovacia și Ungaria, puternic dependente de gazul rusesc, au exprimat îngrijorări privind dificultățile de aprovizionare. Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi dure de replici cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, amenințând chiar cu sistarea furnizării de energie electrică către Ucraina. Deși au fost propuse soluții alternative, precum utilizarea gazului azer, acestea nu oferă o rezolvare imediată a crizei.
În Republica Moldova, situația este și mai gravă. Starea de urgență în sectorul energetic a fost instituită, deoarece centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea separatistă Transnistria, nu mai poate fi aprovizionată. Disputa financiară cu Gazprom, care revendică datorii de 700 de milioane de dolari, complică și mai mult situația, iar refuzul Chișinăului de a recunoaște aceste datorii a dus la suspendarea livrărilor de gaz.
Un viitor incert pentru securitatea energetică europeană
În urma sabotajului conductelor Nord Stream și a reducerii drastice a tranzitului prin Ucraina, Europa se confruntă cu o provocare majoră în asigurarea securității energetice. În 2023, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a scăzut cu aproape două treimi față de 2021, iar alternativele existente, precum gazoductul TurkStream, nu pot compensa pe deplin pierderile. În acest context, dependența de GNL importat din SUA și alte surse devine tot mai evidentă, deși costurile ridicate pun presiune pe economiile europene.
Decizia Ucrainei de a întrerupe tranzitul gazului rusesc reflectă nu doar o schimbare strategică, ci și o escaladare a tensiunilor geopolitice din regiune. În timp ce Europa încearcă să-și reducă dependența de Rusia, statele afectate de această decizie sunt forțate să găsească soluții rapide și eficiente pentru a evita o criză energetică de proporții.