UNGARIA A EVITAT LA LIMITĂ OPRIREA TOTALĂ A CENTRALEI NUCLEARE DE LA PAKS
Ungaria a reușit să prevină oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, în ciuda nivelului extrem de scăzut al Dunării, a anunțat premierul Péter Magyar. Autoritățile estimează că centrala va putea să-și reia treptat producția începând cu duminica viitoare, având ca scop atingerea capacității maxime până la sfârșitul săptămânii următoare.
INTERVENȚII PENTRU MENȚINEREA NIVELULUI APEI
Centrala Paks, care folosește apa Dunării pentru răcirea sistemelor sale, a fost sub amenințarea unei opriri din cauza secetei severe. Drept urmare, autoritățile au implementat măsuri de urgență, inclusiv scufundarea controlată a două barje de 80 de metri și construirea unui prag submersibil pe albia Dunării. Acestea au fost menite să crească temporar nivelul apei în apropierea centralei.
Premierul a declarat că aceste lucrări au reușit să mărească nivelul apei în zona canalului de răcire cu peste cinci centimetri, iar pragul construit în apropiere a adăugat un efect de retenție estimat între 10 și 15 centimetri.
PRODUCȚIA DE ENERGIE ÎN PERICOL
O unitate a centralei, aflată momentan în inactivitate, ar putea fi repornită treptat cel târziu duminică, iar guvernul susține că centrala va reveni la capacitate maximă joi sau vineri săptămâna viitoare. La începutul lunii august, centrala, care are o capacitate de 2 GW și asigură aproximativ jumătate din energia electrică a Ungariei, a operat la doar 10% din capacitate din cauza condițiilor extreme de secetă.
Costurile unei opriri complete ar fi avut un impact financiar semnificativ asupra bugetului țării, estimat la aproximativ 50 de miliarde de forinți, circa 137 de milioane de euro pe lună, datorită necesității de a compensa energia pierdută prin importuri scumpe.
IMPACTUL SECETEI ASUPRA CENTRALELOR NUCLEARE
Aceste evenimente scot în evidență vulnerabilitatea centralelor nucleare care depind de nivelul Dunării în perioadele de secetă severă. În România, centrala nucleară de la Cernavodă a fost de asemenea oprită din cauza nivelului scăzut al fluviului, afectând producția internă de energie. În cazul Cernavodă, unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, ceea ce a dus la o reducere de 10% a producției interne de energie.
Este evident că gestionarea resurselor de apă devine o prioritate nu doar pentru Ungaria, ci și pentru alte țări din regiune, pe măsură ce se confruntă cu provocările aduse de schimbările climatice și condițiile meteo extreme.