2024: Drepturile femeilor între progres și regres
Anul 2024 a fost un an al contrastelor pentru drepturile femeilor la nivel global, marcând atât progrese legislative, cât și intensificarea represiunilor în anumite regiuni. În timp ce unele state au făcut pași importanți spre egalitate de gen, altele au continuat să îngrădească libertățile fundamentale ale femeilor, perpetuând un climat de discriminare și abuz.
Statele Unite: Avortul, un drept sub asediu
În Statele Unite, conflictul privind dreptul la avort a continuat să divizeze națiunea. După revocarea deciziei Roe v. Wade, statele au adoptat politici divergente, consolidând restricțiile în unele regiuni. Florida, de exemplu, a interzis avorturile după a șasea săptămână de sarcină, în timp ce alte state, precum New York și Maryland, au extins perioada legală până la 24 de săptămâni. Totuși, victoria lui Donald Trump în alegeri a adus noi amenințări, acesta pledând pentru o interdicție națională după 15 săptămâni, cu excepții limitate. Această situație reflectă o realitate sumbră: drepturile reproductive ale femeilor sunt tratate ca monedă de schimb în jocurile politice, în detrimentul sănătății și autonomiei acestora.
România: Accesul la avort, un traseu anevoios
Deși legislația românească permite avortul până în săptămâna a 14-a, realitatea din teren este alarmantă. Peste 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă servicii de întrerupere a sarcinii, iar cele care o fac sunt insuficiente și greu accesibile. Această situație expune femeile la riscuri majore, forțându-le să recurgă la soluții periculoase sau să suporte traume psihologice. Lipsa de implicare a autorităților în asigurarea accesului la servicii medicale conforme este o dovadă clară a nepăsării față de drepturile fundamentale ale femeilor.
Orientul Mijlociu: Represiunea ca normă
În Orientul Mijlociu, femeile continuă să fie victimele unor regimuri opresive. În Iran, portul hijabului rămâne obligatoriu, iar femeile care refuză să se conformeze sunt supuse „reabilitării” în clinici speciale. În Afganistan, talibanii au instaurat un regim de apartheid de gen, interzicând accesul femeilor la educație și spațiul public. Aceste măsuri nu sunt doar o încălcare flagrantă a drepturilor omului, ci și o încercare de a șterge complet prezența feminină din societate.
Violența sexuală: O pandemie globală
Un raport UNICEF din 2024 a dezvăluit statistici șocante: una din opt fete la nivel global a fost agresată sexual înainte de vârsta de 18 ani. În mediul online, situația este și mai gravă, cu una din cinci fete fiind victime ale violenței sexuale fără contact. Aceste cifre demonstrează eșecul sistemic al autorităților de a proteja copiii și femeile, perpetuând un climat de impunitate pentru agresori.
Europa: Noi măsuri împotriva violenței de gen
Uniunea Europeană a adoptat în 2024 o directivă istorică împotriva violenței de gen, interzicând mutilarea genitală, căsătoriile forțate și violența cibernetică. Deși aceste măsuri reprezintă un pas înainte, implementarea lor până în 2027 rămâne o provocare, având în vedere rezistența unor state membre. În România, extinderea ordinului de protecție și introducerea brățărilor electronice pentru agresori sunt măsuri binevenite, dar insuficiente în fața unei probleme atât de răspândite.
Concluzie: Drepturile femeilor, un câmp de luptă
Anul 2024 a evidențiat atât progresele, cât și eșecurile în lupta pentru drepturile femeilor. De la legislații inovatoare în Europa până la represiuni brutale în Orientul Mijlociu, contrastul este izbitor. Este imperativ ca societatea să nu rămână indiferentă în fața acestor realități, iar autoritățile să fie trase la răspundere pentru complicitatea lor în perpetuarea inegalităților și abuzurilor.