Ascensiunea dreptei radicale și extreme în Europa: o amenințare la adresa valorilor democratice
Europa traversează o perioadă de transformări politice profunde, marcate de ascensiunea alarmantă a partidelor de extremă dreaptă. În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut un scor record la alegerile legislative recente, consolidându-și poziția ca a doua forță politică a țării. Cu toate acestea, liderii conservatori, precum Friedrich Merz, refuză categoric orice colaborare cu această formațiune, subliniind pericolul pe care îl reprezintă pentru valorile democratice.
În Italia, Giorgia Meloni, lidera partidului postfascist Fratelli d’Italia, conduce guvernul din 2022, într-o coaliție controversată cu alte partide de dreapta. În Ungaria, Viktor Orban continuă să domine scena politică, susținut de o coaliție care include partidul creștin democrat KDNP. Aceste exemple evidențiază cum extremismul politic câștigă teren, subminând principiile fundamentale ale Uniunii Europene.
Coaliții toxice și compromisuri periculoase
În Olanda, liderul extremist Geert Wilders a renunțat la ambițiile de a deveni prim-ministru pentru a forma o coaliție guvernamentală. Totuși, pozițiile sale anti-islam și eurosceptice continuă să influențeze politica națională. În Slovacia, Robert Fico, un alt lider naționalist, a revenit la putere printr-o alianță cu partide de extremă dreaptă, consolidând legăturile cu Kremlinul. Aceste coaliții demonstrează cum extremismul este normalizat prin compromisuri politice, punând în pericol stabilitatea și coeziunea europeană.
În Finlanda, Partidul Finlandezilor, o formațiune de extremă dreaptă, face parte din coaliția de guvernământ, influențând deciziile politice majore. În Suedia, Democrații Suediei, deși nu sunt oficial în guvern, exercită o influență semnificativă asupra politicilor de imigrație, promovând o agendă xenofobă. Aceste exemple subliniază cum extremismul pătrunde în structurile de putere, chiar și fără o prezență directă în guverne.
Extrema dreaptă la porțile puterii
În Austria, Partidul Libertății (FPOe), fondat de foști naziști, a încercat să formeze un guvern, dar negocierile au eșuat din cauza pozițiilor eurosceptice radicale. Cu toate acestea, alianțele regionale cu conservatorii demonstrează o acceptare crescândă a extremismului. În Franța, Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen, rămâne o forță politică majoră, în ciuda eforturilor de a o izola prin fronturi republicane.
În Belgia, Vlaams Belang, un partid de extremă dreaptă, a câștigat teren semnificativ, devenind cea mai mare grupare de opoziție. În Portugalia, partidul Chega și-a triplat numărul de deputați, consolidându-și poziția ca a treia forță politică. Aceste succese electorale arată cum extremismul câștigă legitimitate, subminând valorile democratice și promovând diviziuni sociale.
Un viitor incert pentru democrația europeană
Creșterea influenței partidelor de extremă dreaptă în Europa ridică întrebări serioase despre viitorul democrației pe continent. De la Germania la Portugalia, aceste formațiuni capitalizează pe temerile legate de imigrație, globalizare și identitate națională, promovând politici care amenință drepturile fundamentale și coeziunea socială. În absența unor măsuri decisive, această tendință ar putea remodela peisajul politic european într-un mod profund și ireversibil.