Un scrutin tensionat în Croația: între populism și conservatorism
Într-un context politic și economic marcat de inflație record, scandaluri de corupție și o criză acută a forței de muncă, croații sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele în cel de-al doilea tur de scrutin. Zoran Milanovic, actualul președinte, este considerat favorit, sondajele indicând o susținere de peste 60%. Retorica sa populistă și atacurile la adresa Uniunii Europene și NATO i-au consolidat poziția, atrăgând atât electoratul socialist, cât și o parte din cel conservator.
Un duel politic transformat în spectacol de invective
Campania electorală a fost dominată de schimburi de insulte între Milanovic și contracandidatul său, Dragan Primorac. În timp ce Milanovic l-a catalogat pe Primorac drept un „creier de porumbel”, acesta din urmă l-a acuzat pe președinte că este o „marionetă pro-Kremlin” care subminează credibilitatea Croației în NATO și Uniunea Europeană. Dezbaterile au evitat subiectele esențiale pentru cetățeni, precum inflația sau criza economică, concentrându-se pe atacuri personale și populism ieftin.
Funcția prezidențială: simbol sau putere reală?
Deși președintele Croației are puteri limitate, funcția sa este percepută ca un garant al stabilității instituționale și un simbol al reprezentării internaționale. În acest context, Milanovic și-a folosit mandatul pentru a critica vehement ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce condamna invazia rusă, o poziție care i-a atras atât susținători, cât și critici acerbe.
Un electorat dezamăgit și polarizat
În timp ce Milanovic își construiește imaginea unui lider care „spune ceea ce toți gândesc”, Primorac mizează pe valorile conservatoare, precum patriotismul și familia. Totuși, lipsa de carismă a acestuia și incapacitatea de a mobiliza electoratul conservator îl plasează într-o poziție dezavantajoasă. Alegătorii croați se confruntă cu o alegere dificilă între doi candidați care par mai preocupați de propriile ambiții politice decât de soluționarea problemelor reale ale țării.
Un viitor incert pentru Croația
Rezultatul alegerilor prezidențiale va fi decis într-un climat de neîncredere și dezamăgire generalizată. Indiferent de câștigător, Croația rămâne prinsă într-o rețea de provocări economice și sociale care necesită mai mult decât promisiuni populiste sau retorică conservatoare. Secțiile de vot s-au deschis la ora locală 7.00, iar rezultatele sunt așteptate în cursul serii, marcând un moment crucial pentru viitorul politic al țării.