Europa, dependentă de cipurile Nvidia în ciuda scandalului de spionaj care îl vizează pe Jensen Huang
Scandalul de spionaj în care este implicat directorul general al Nvidia, Jensen Huang, plasează Europa într-o poziție delicată. Deși compania americană face obiectul unor suspiciuni grave, Uniunea Europeană nu dispune de nicio alternativă proprie la cipurile sale pentru inteligența artificială. Luna trecută, Huang a fost primit cu onoruri în Europa, întâlnindu-se cu personalități precum regele Charles al III-lea, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz.
Nvidia a deschis o anchetă internă pentru a stabili dacă directorul său general a fost vizat de o operațiune a serviciilor de informații chineze, după ce Huang a dezvoltat o relație apropiată cu o femeie de afaceri din China, suspectată că ar fi încercat să transmită Beijingului informații despre cipurile americane. Huang a recunoscut public că a avut o relație extraconjugală.
În Congresul SUA, republicanul Michael McCaul, reprezentant al statului Texas și fost președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, a cerut pe platforma X suspendarea imediată a livrărilor de cipuri avansate pentru inteligența artificială către China, până la clarificarea incidentului și asigurarea securității naționale.
Un monopol greu de înlocuit
La Bruxelles, dificultățile gigantului din Silicon Valley ar putea părea o veste bună pentru cei care avertizează asupra dominației tehnologice americane în cursa pentru inteligența artificială. Realitatea economică și strategică rămâne însă dură: Europa depinde într-o măsură covârșitoare de cipurile AI ale companiei.
„Nu avem nicio alternativă. Proiectarea cipurilor este aproape în totalitate dominată de Statele Unite”, a declarat europarlamentarul olandez Bart Groothuis, unul dintre negociatorii celui mai recent plan al UE privind industria semiconductorilor. El a criticat „poziția de monopol bizară” a Nvidia.
Dependența puternică a Europei a fost evidentă în timpul turneului european al lui Huang din octombrie, care a inclus primirea unei medalii din partea regelui Charles al III-lea și apariția pe aceeași scenă cu cancelarul german Friedrich Merz. Comisarul european pentru inovare, Ekaterina Zaharieva, s-a întâlnit cu Huang în timpul unei vizite în SUA, în primăvara acestui an. În septembrie, membri ai cabinetului Henna Virkkunen, responsabilă de portofoliul digital al UE, au discutat despre o „posibilă întâlnire” între aceasta și Huang, potrivit unei înregistrări din registrul de transparență al Uniunii Europene. Discuțiile ar fi urmat să vizeze și investițiile Nvidia în Europa. Comisia Europeană a refuzat să precizeze dacă întâlnirea a fost anulată.
Angajamente de miliarde și un plan propriu
Bruxellesul a conștientizat brusc această realitate la începutul anului 2025, când administrația Biden, aflată la final de mandat, a limitat exporturile de cipuri AI către mai multe state membre ale UE, declanșând o amplă mobilizare diplomatică la nivel european. De atunci, Uniunea Europeană s-a prezentat drept un cumpărător dispus să achiziționeze cipuri americane pentru inteligența artificială. Această abordare a culminat cu angajamentul UE de a cumpăra cipuri în valoare de 40 de miliarde de euro, în cadrul acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Când Comisia Europeană a lansat, la sfârșitul lunii iulie, un proiect pentru construirea a șapte centre masive de calcul pentru inteligență artificială, o investiție evaluată la 30 de miliarde de euro, Nvidia s-a numărat printre cele trei companii americane selectate „pentru a asigura accesul neîntrerupt la echipamentele hardware necesare”.
Abia recent, UE a început să ia măsuri pentru a-și reduce dependența de cipurile americane avansate, prin intermediul unui nou plan privind industria semiconductorilor, prezentat în iunie. Documentul avertizează că blocul comunitar este „aproape în totalitate dependent de Statele Unite și Asia pentru cele mai avansate cipuri, inclusiv cele destinate inteligenței artificiale” și propune construirea unei fabrici de cipuri avansate pe teritoriul UE, considerată un proiect strategic „de cea mai mare prioritate”.
Nvidia nu produce propriu-zis cipuri, ci le proiectează, după care se bazează pe companii precum producătorul taiwanez TSMC pentru fabricarea acestora. Toate acestea sporesc miza pentru Europa, care trebuie să devină un actor important în proiectarea cipurilor, domeniu pe care Nvidia l-a stăpânit de-a lungul anilor și care a transformat-o în cea mai valoroasă companie din lume.
„Accesul pe această piață este destul de facil, iar cunoștințele necesare pentru a face lucrurile mai bine există și în Europa”, a remarcat Groothuis.