Scandal de corupție la Parlamentul European: Implicarea europarlamentarilor români și acuzații grave
Un nou scandal de corupție zguduie Parlamentul European, aducând în prim-plan acuzații grave ce implică lobby-ul comercial și interesele gigantului chinez Huawei. Parchetul federal belgian a confirmat efectuarea a peste 20 de percheziții în Belgia și una în Portugalia, în cadrul unei anchete ce vizează corupția activă, falsul și spălarea de bani. Deși niciun europarlamentar nu a fost încă reținut, numele a trei europarlamentari români – Cristian Bușoi, Daniel Buda și Tudor Ciuhodaru – apar în investigație, stârnind controverse și reacții vehemente.
Practicile de lobby și acuzațiile de corupție
Ancheta, care a început în 2021, se concentrează pe modul în care Huawei ar fi utilizat lobby-ul pentru a influența deciziile politice din cadrul Parlamentului European. Potrivit procurorilor belgieni, corupția s-ar fi desfășurat sub masca unor activități comerciale legitime, incluzând cadouri excesive, cheltuieli de catering și deplasări, precum și invitații la evenimente sportive. Scopul acestor acțiuni ar fi fost promovarea intereselor comerciale ale companiei chineze, în detrimentul integrității instituționale.
În centrul investigației se află un fost asistent parlamentar, acum director de afaceri publice la biroul Huawei din Bruxelles. Mai mulți lobbyiști au fost reținuți pentru a fi interogați, iar aproximativ 15 foști și actuali deputați europeni sunt sub lupa anchetatorilor. Documente și obiecte relevante au fost confiscate, urmând a fi analizate în detaliu.
Reacții contradictorii ale europarlamentarilor români
Numele europarlamentarilor români Cristian Bușoi, Daniel Buda și Tudor Ciuhodaru sunt menționate în legătură cu o scrisoare din 2021, prin care se solicita Comisiei Europene modificarea legislației pentru a facilita accesul Huawei la rețelele 5G din Uniunea Europeană. Cristian Bușoi neagă vehement că ar fi semnat scrisoarea, susținând că poziția sa a fost mereu în favoarea securității tehnologice a României. Daniel Buda, la rândul său, afirmă că nu a avut niciun contact cu reprezentanți ai Huawei și că semnătura sa a fost dată pentru susținerea accesului la internet în zonele rurale, fără referire la compania chineză.
Maria Grapini, europarlamentar PUSL, a declarat că informațiile din anchetă implică nu doar eurodeputați, ci și asistenți și funcționari din cadrul Parlamentului European. Ea a subliniat că prezumția de nevinovăție trebuie respectată, dar a recunoscut gravitatea situației și amploarea investigației.
Corupția în instituțiile europene: un fenomen recurent
Acesta nu este primul scandal de corupție care afectează Parlamentul European. În 2022, afacerea „Qatargate” a scos la iveală acuzații similare, implicând eurodeputați suspectați că ar fi fost corupți de Qatar și Maroc. În ciuda promisiunilor de integritate, aceste cazuri demonstrează eșecul instituțiilor europene de a preveni corupția și de a proteja democrația.
Manon Aubrey, copreședintele grupului Stângii, a criticat dur lipsa de măsuri eficiente împotriva corupției, în timp ce eurodeputatul Bart Groothuis a cerut un răspuns ferm din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Daniel Freund, membru al Verzilor, a subliniat că prevenirea corupției în UE este inadecvată și a solicitat sancțiuni severe pentru cei implicați.
Consecințe și întrebări fără răspuns
Scandalul actual ridică întrebări serioase despre integritatea procesului decizional în cadrul Parlamentului European. Deși ancheta este în desfășurare, implicarea unor europarlamentari români și a unor funcționari europeni subliniază vulnerabilitățile sistemului. În timp ce instituțiile europene promit cooperare deplină cu autoritățile, rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a restabili credibilitatea și încrederea publicului.