Epidemia de Ebola din Congo devine incontrolabilă. OMS avertizează cu privire la riscul de răspândire internațională.

EPIDEMIA EBOLA DIN CONGO SCAPĂ DE SUB CONTROL

Epidemia Ebola din Republica Democratică Congo (RDC) a ajuns într-o etapă alarmantă, fiind catalogată de directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, ca fiind „departe de a fi controlată”. Acesta a lansat un avertisment serios cu privire la riscul crescut de răspândire internațională a virusului, subliniind faptul că este esențial ca comunitatea internațională să reacționeze prompt.

RDC a oficializat pe 15 mai 2026 cea de-a 17-a epidemie de Ebola, cu câteva săptămâni de întârziere, în regiunile de nord și est, unde autoritățile statale sunt fragile iar infrastructura de sănătate este grav defavorizată. Numărul cazurilor a explodat, depășind capacitatea de reacție a sistemului sanitar local, care se confruntă cu o „explozie” a cazurilor.

RISCURILE RĂSPÂNDIRII

„De atunci, epidemia s-a răspândit rapid. Riscul unei răspândiri naționale și internaționale rămâne mare”, a declarat Tedros Ghebreyesus în cadrul unei sesiuni a Comitetului OMS de Urgență dedicat Ebola. Aproape 5.000 de persoane au fost infectate, iar mai mult de 2.300 au decedat în cele șase provincii afectate și 55 de zone sanitare. Directorul OMS a fost clar: „Trebuie să fim sinceri: epidemia este departe de a fi controlată”.

Comitetul de Urgență al OMS s-a reunit pentru a doua oară, după ce epidemia a fost declarată o urgență sanitară publică de amploare internațională, un statut care reflectă gravitatea situației. Spre finalul reuniunii, directorul a anunțat pe platforma socială X că epidemia rămâne acoperită de acest statut și a precizat că măsuri suplimentare vor fi comunicate într-un termen scurt.

APELURI LA ACȚIUNE

„Facem apel tuturor guvernelor și partenerilor să colaboreze și să intensifice eforturile pentru mobilizarea resurselor necesare protejării comunităților în lunile următoare”, a continuat Tedros, semnalând importanța cooperării globale. Epidemia depășește gravitatea celor anterioare, iar în perioada 2018-2020, o epidemie în estul RDC a provocat 2.299 de decese din 3.381 de cazuri. Situația actuală este alarmantă, cu rate de infecție și mortalitate crescânde.

Potrivit OMS, epidemia actuală este „a doua cea mai importantă epidemie” de Ebola înregistrată vreodată și progresează într-un ritm mai rapid decât focarele anterioare, evidențiind factorii de insecuritate, migrarea populațiilor și traversările intense pe căile de acces critice. Ebola, o boală contagioasă extrem de periculoasă, provoacă febră hemoragică și nu există în prezent un vaccin sau un tratament aprobat pentru varianta virusului Bundibugyo.

REACȚII ÎN COMUNITATE

Ministerul Sănătății din RDC, Samuel Roger Kamba, a remarcat provocările cu care se confruntă campania de răspuns sanitar, subliniind blocajele întâmpinate din cauza lipsurilor de organizare și a neîncrederii din partea populației. Multe cazuri sunt nediagnosticate, iar bolnavii au potențialul de a infecta pe alții înainte ca simptomele să devină severe. În plus, violența continuă să afecteze mobilizarea resurselor, alectând ambulantele care au fost vandalizate, iar personalul medical a fost atacat.

Coordonatorul ONU al reacției împotriva epidemiei a evidențiat necesitatea unei strategii inovatoare pentru a colabora eficient cu comunitățile afectate. Uniunea Europeană a anunțat că va trimite teste de depistare în valoare de 2,5 milioane de euro pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei, în timp ce OMS își concentrează răspunsul pentru a se adapta la nevoile comunităților. Este esențial ca personalul medical să fie protejat și ca intervențiile să fie îmbunătățite continuu.

CONCLUZIE

Pe măsură ce epidemia de Ebola a evoluat, devine din ce în ce mai clar că aceasta necesită o reacție coordonată și augmentată. Cum virusul continuă să se răspândească, restabilirea încrederii în autoritățile de sănătate publică și furnizarea de ajutoare externe reprezintă pașii fundamentali pentru a răspunde efectiv acestei crize umanitare. Provocările sunt semnificative, dar mobilizarea eficientă a resurselor și cooperarea internațională pot duce la o gestionare mai bună a acestei crize epidemice.