România, „campioana” UE la morți în accidente auto, a schimbat modul de încasare a amenzilor
Guvernul Bolojan a modificat regimul sancțiunilor pentru amenzile rutiere, eliminând din Ordonanța de Urgență privind reforma administrației suspendarea automată a permisului de conducere pentru șoferii care nu își plătesc amenzile în termen de 90 de zile. Această decizie intervine într-un context alarmant, având în vedere că siguranța rutieră rămâne o provocare majoră în România.
Conform statisticilor recente, deși numărul deceselor în accidente rutiere în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere cu 2% în 2024 față de 2023, România se situează pe primul loc în acest clasament trist, cu 78 de victime la un milion de locuitori. Această rată ridicată ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, iar specialiștii subliniază importanța aplicării eficiente a sancțiunilor pentru a descuraja comportamentele riscante în trafic.
Amenzile rutiere constituie o sursă semnificativă de venituri pentru bugetul național, iar simpla eliminare a mecanismului de suspendare automată a permisului de conducere ar putea diminua efectul preventiv pe care aceste sancțiuni îl au asupra șoferilor. Se impune, așadar, o reevaluare a strategiei de sancționare, pentru a nu afecta negativ siguranța rutieră în țară.
Numărul de decese pe șoselele europene
În anul 2024, Comisia Europeană a raportat o scădere generală a numărului deceselor în accidente de circulație, însă România și Bulgaria au înregistrat în continuare cele mai mari rate ale mortalității. Datele indică faptul că, în medie, 19.940 de persoane și-au pierdut viața din cauza accidentelor rutiere în întreaga Uniune Europeană, un număr ce reflectă progrese continue, dar lente, către obiectivul ‘Viziunea zero’, care își propune reducerea la jumătate a deceselor și vătămărilor grave cauzate de accidente până în 2030.
Similarități în sancțiuni cu alte țări din UE
În urma disfuncționalităților din România în aplicarea amenzilor, mai multe state membre ale Uniunii Europene au adoptat măsuri stricte împotriva neplății amenzilor. De exemplu, în Germania, neplata amenzilor poate duce la închisoare, aplicându-se sistemul numit Ersatzfreiheitsstrafe. Acesta permite transformarea fiecarei zile de închisoare în suma datorată, o metodă care se aplică de obicei în cazul recidiviștilor.
Franța și Italia, de asemenea, prevăd sancțiuni similare, unde neplata amenzii poate duce la închisoare, iar Cicero și Cipru au adoptat măsuri în care amenziile neplătite se transformă în zile de detenție. Aceste reglementări ridică întrebări serioase despre eficiența politicilor românești în materie de siguranță rutieră și aplicarea legii.
Deciziile recente ale guvernului român sugerează o nevoie acută de reformă în domeniul sancțiunilor pentru a crea o cultură a respectului față de lege și pentru a diminua impactul negativ al accidentelor rutiere asupra societății.