Traseul Andreei-Diana Comăniță soția fostului locotenent a lui Sorin Blejnar, Viorel Comăniță în schema garanțiilor suspecte
În ultimii ani, piața financiară din România a fost zguduită de o serie de scandaluri legate de emiterea de garanții bancare suspecte pentru contracte publice de mare anvergură. În centrul acestor controverse se află o rețea complexă de entități financiare și persoane fizice, cunoscute informal sub numele de „grupul Capidava”. Această investigație dezvăluie modul în care aceste entități au operat, exploatând lacunele legislative și slăbiciunile sistemului de supraveghere financiară, punând în pericol integritatea procesului de achiziții publice și stabilitatea financiară a statului român.
Totul a început în 2018, când pe piața financiară au apărut primele semne ale unor practici neobișnuite în sectorul instituțiilor financiare nebancare (IFN). Grupul Capidava, reprezentat inițial de Marius Bogdan Petre, Vlad Ghinescu și ulterior de Mihai Robert Alexandru și Viorel Comăniță, a atras atenția prin emiterea de scrisori de garanție pentru licitații publice și contracte cu statul. Aceste activități au ridicat semne de întrebare la care BNR a răspuns cu radierea IFN-urilor ce au activat sub brandul Capidava.
Un aspect crucial evidențiat în această perioadă a fost modul în care aceste IFN-uri își raportau capitalul social. De exemplu, Pro Capital (fostă Sky Motor), a raportat creșteri suspecte ale capitalului social, declarând depuneri în numerar de zeci de milioane de lei, fără a exista dovezi clare ale existenței reale a acestor fonduri.
În 2020, activitățile grupului Capidava s-au intensificat. Un moment semnificativ a fost implicarea IFN-ului Finance One în contractul pentru achiziția a 100 de tramvaie de către Primăria Capitalei de la Astra Vagoane Călători SA. Contractul, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, a fost semnat în mai 2021. Conform surselor din interiorul industriei, existau presiuni politice pentru ca Astra Vagoane să lucreze cu Capidava pentru emiterea scrisorii de garanție de bună execuție.
Banca Națională a României (BNR) a intervenit în octombrie 2021, radiind Suport Real IFN, care funcționa tot sub marca Capidava Financial. Motivul oficial al radierii a fost nerespectarea unui ordin al BNR privind remedierea deficiențelor constatate în desfășurarea activității.
Investigațiile au scos la iveală o rețea complexă de persoane și entități implicate în aceste activități suspecte. Printre personajele cheie se numără Vlad Ghinescu, fost director comercial la Transferoviar Grup SA și membru în Consiliul de Administrație al Remarul 16 Februarie SA. Alături de el, Sebastian Celea, descris ca un infractor cu antecedente, inclusiv condamnări în Franța pentru escrocherii imobiliare, este considerat unul dintre creierele din spatele operațiunilor Rochester Bank.
Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor, a fost menționat ca administrator faptic la Finance One IFN SA. Călin Mitică, om de afaceri și proprietar al Transferoviar Grup, Transferoviar Călători și Remarul 16 Februarie, a fost asociat cu utilizarea scrisorilor de garanție emise de IFN-urile grupului Capidava. Citește AICI.
Un personaj central în această rețea este Viorel Comăniță, fost vicepreședinte ANAF și șef al vămilor. Comăniță a fost implicat într-un dosar de corupție alături de fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, fiind acuzat de luare de mită în valoare de 960.000 euro. Acest caz, cunoscut sub numele de dosarul „Motorina”, a implicat acuzații de evaziune fiscală cu produse petroliere, rezultând într-un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro. Citește AICI.
În iulie 2022, BNR a luat o decizie semnificativă prin radierea Finance One IFN SA din Registrul general și din Registrul special Instituții Financiare Nebancare. Motivele radierii au fost multiple și grave, incluzând emiterea de scrisori de garanție fără aprobarea organelor statutare competente, neîncheierea de contracte de garanție pentru toate creanțele/bunurile ordonatorilor, acceptarea unor garanții neconforme cu contractele de garantare, încălcări ale normelor contabile și de raportare financiară, precum și nerespectarea procedurilor interne și a reglementărilor BNR. Citește AICI.
În timp ce autoritățile române luau măsuri împotriva entităților asociate grupului Capidava, o nouă entitate, LEORM OÜ, cu sediul în Estonia, a început să atragă atenția pe piața financiară din România. LEORM, înregistrată în Estonia din 2019 și preluată de băieții de la Capidava, o societate de crowfounding fără drept de emitere garanții. Citește AICI.
Activitățile LEORM OU în România au ridicat întrebări serioase. Compania a început să emită scrisori de garanție pentru licitații publice în România, o practică care a atras atenția autorităților și a presei. În octombrie 2023, BNR a confirmat că LEORM nu era înregistrată în registrele ținute de BNR și a sugerat că activitatea companiei ar putea intra în sfera de competență a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Această situație a evidențiat o zonă gri în reglementarea și supravegherea activităților financiare transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene, precum și posibile lacune în coordonarea dintre autoritățile de reglementare din diferite state membre.
În paralel cu controversele legate de LEORM OU, o altă entitate asociată grupului Capidava, WIZ Cover IFN, a atras atenția prin activitățile sale legate de emiterea de scrisori de garanție pentru contracte publice. În septembrie 2022, WIZ Cover IFN a încercat să emită o scrisoare de garanție în valoare de 47,6 milioane de lei pentru un contract cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Această sumă depășea cu mult limita legală de expunere a IFN-ului WIZ Cover.
CNAIR a refuzat să accepte această scrisoare de garanție, evidențiind riscurile potențiale pentru statul român în cazul în care ar fi acceptat astfel de instrumente financiare dubioase.
Pe lângă IFN-urile deja menționate (Finance One, WIZ Cover, Suport Real), investigațiile au scos la iveală o serie de alte entități financiare, multe dintre ele fictive sau utilizate fraudulos. Printre acestea se numără Rochester Bank, Union Credit and Guarantee, Si Credit Burg, Unburg Financial OU, Merchant Bank UAB, Sabadell Bank, Pay Banco, Grupo Financiero Europeo, Real Garant by Zurich, Aba Pay Bank, TCS Insurance Company of Ireland și Mugan Bank – Azerbaidjan.
Metodele de operare ale acestor entități includeau emiterea de scrisori de garanție fără acoperire reală, utilizarea de entități financiare fictive sau neautorizate, falsificarea documentelor financiare și exploatarea lacunelor legislative și de supraveghere între diferite jurisdicții. Citește AICI .
Impactul acestor activități asupra sectorului public și privat a fost semnificativ. Contracte majore, precum cel pentru achiziția de tramvaie de către Primăria București, au fost expuse la riscuri financiare semnificative. Companiile care utilizau aceste instrumente financiare neconforme aveau un avantaj neloial în licitațiile publice, distorsionând competiția. În cazul executării acestor garanții, statul român a suferit pierderi semnificative. Mai mult, aceste practici au subminat încrederea în instituțiile financiare și în sistemul de supraveghere financiară.
În fața acestor provocări, autoritățile române au început să ia măsuri mai ferme. BNR a radiat mai multe IFN-uri implicate în aceste practici și a crescut frecvența și rigurozitatea inspecțiilor în sectorul IFN. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat avertismente pentru fermieri cu privire la riscurile asociate cu anumite IFN-uri. De asemenea, există indicii că procurorii investighează activitățile acestor grupuri și persoanele implicate.
Cu toate acestea, cazul grupului Capidava și al entităților asociate a evidențiat mai multe provocări în domeniul reglementării și supravegherii financiare. Printre acestea se numără necesitatea unei mai bune coordonări între autoritățile de reglementare din diferite țări UE, existența unor lacune legislative, în special în ceea ce privește activitățile transfrontaliere, și capacitatea limitată a autorităților de a ține pasul cu complexitatea și volumul activităților suspecte.
Un aspect crucial al investigațiilor este identificarea beneficiarilor reali ai acestor garanții suspecte. Deși multe dintre companiile implicate în licitații publice au folosit aceste instrumente financiare, adevărații beneficiari ai acestor scheme par a fi persoanele din spatele rețelei Capidava. Prin oferirea de garanții aparent valabile, dar fără drept de emitere, aceste entități au permis unor companii să câștige contracte publice importante.
În ceea ce privește LEORM OU, investigația a dezvăluit că această entitate pare să fie o continuare a activităților anterioare ale grupului Capidava, adaptată pentru a opera într-un context transfrontalier. Utilizând avantajele oferite de legislația estoniană și de principiul liberei circulații a serviciilor în UE, LEORM a reușit să evite, cel puțin temporar, supravegherea strictă a autorităților române.
Predecesorii LEORM OU, cum ar fi Finance One IFN, Wiz Cover IFN și Suport Real IFN, au folosit tactici similare, exploatând lacunele din reglementările financiare și profitând de lipsa de coordonare între diferitele autorități de supraveghere. Aceste entități au reușit să opereze timp de mai mulți ani, cauzând prejudicii semnificative și subminând integritatea sistemului de achiziții publice.
Complexitatea și amploarea operațiunilor financiare transfrontaliere, arată spre o rețea elaborată ce leagă fostul vicepreședinte ANAF, Viorel Comăniță, de o serie de entități financiare cu activități suspecte, culminând cu recent înființata Unburg Financial OU din Estonia.
Un nou element în această rețea complexă este FIERO CENTRALISED FINANCIAL SERVICES SRL, care pare să fi preluat rolul anterior deținut de Capidava Financial Broker Services SRL și Capidava Financial Insurance Broker SRL. Această nouă entitate, înființată recent, urmează același model de operare ca și predecesorii săi, ridicând întrebări serioase cu privire la eficacitatea măsurilor luate de autoritățile de reglementare pentru a preveni astfel de practici.
Comăniță, care și-a construit „cariera” în cadrul ANAF și la conducerea vămilor României, pare să fi folosit expertiza și conexiunile acumulate în sectorul public pentru a orchestra o schemă sofisticată de emitere a garanțiilor bancare. În 2021, Comăniță ocupa poziția de director la Finance One IFN SA, o instituție financiară nebancară care a atras atenția autorităților pentru emiterea unor garanții suspecte unde BNR a luat măsurile adegvate și a retras licența. Însă, pe măsură ce scrutinul s-a intensificat, Comăniță pare să fi adoptat o strategie mai subtilă, folosind „săgeți” – persoane interpuse care acționează în numele său. Citește AICI.
Un element cheie în această rețea este Oksana Adler, cunoscută anterior ca Oksana Katalkina, care acționează ca reprezentant al intereselor lui Comăniță în Estonia. Unburg Financial OU, entitatea estoniană asociată cu Adler, pare să fie succesorul direct al SI Credit Burg, o instituție financiară nebancară din România care a fost anterior radiată de BNR.
Ceea ce face acest caz deosebit de alarmant este implicarea aparentă a unor instituții publice române. Andreea-Diana Comăniță, soția lui Viorel Comăniță, ocupă poziția de consilier în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Surse din interiorul ministerului au confirmat că instituția a acceptat un număr semnificativ de scrisori de garanție emise de o firmă de crowdfunding fără autorizație de emitere, citește AICI.
În ciuda eforturilor autorităților de a combate aceste practici, rețeaua Capidava și entitățile asociate par să fie extrem de adaptabile, găsind constant noi modalități de a eluda reglementările. Acest lucru subliniază necesitatea unei abordări mai coordonate și mai agile din partea autorităților de reglementare, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Investigația a scos la iveală și posibile conexiuni politice ale rețelei Capidava. Implicarea unor foști oficiali guvernamentali și presiunile politice raportate în anumite cazuri sugerează că aceste activități ar putea beneficia de un anumit grad de protecție sau influență la nivel înalt. Acest aspect ridică întrebări serioase cu privire la integritatea sistemului și la capacitatea instituțiilor statului de a combate eficient astfel de practici.
În timp ce autoritățile și jurnaliștii de investigație continuă să dezvăluie noi aspecte ale acestei rețele complexe, mulți se întreabă cine sunt adevărații beneficiari ai acestor scheme și cât de adânc se extind rădăcinile acestei rețele în structurile de putere ale statului. Cazul grupului Capidava și al entităților asociate rămâne o poveste în desfășurare, cu implicații potențiale vaste pentru sistemul financiar și de achiziții publice din România.
Sursa