Navele scufundate de germani în Dunăre au ieșit la suprafață, aproape de Porțile de Fier 2. De ce nu pot fi scoase
Situația de pe fluviul Dunărea devine tot mai îngrijorătoare, cu un debit ce scade constant și maluri vizibil retrase. Navele de marfă navighează la capacitate minimă sau stau ancorate, cu temerea că ar putea rămâne blocate în bancurile de nisip. Prognoza meteo nu aduce vești bune, iar temperaturile ridicate se așteaptă să afecteze întreaga țară.
Imaginile surprinse de satelitul Copernicus al Uniunii Europene arată o diferență alarmantă față de aceeași perioadă din anul precedent. Pe teren, în toate țările prin care curge fluviul, inclusiv în Austria, Serbia și Croația, situația apare deosebit de dramatică.
Lângă Porțile de Fier 2, epavele unor nave scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au ieșit la suprafață. Aceste vase au fost scufundate de un comandant german pentru a preveni captura lor de către trupele sovietice.
Romeo Popa, profesor de istorie, a subliniat că autoritățile nu pot interveni pentru a recupera navele scufundate, deoarece acestea sunt considerate periculoase, având încă armament. Potrivit informațiilor, sunt recunoscute aproximativ 170 de epave pe malul sârbească și 20 pe malul românesc.
În județul Olt, în orașul Corabia, fluviul s-a retras cu câțiva metri de mal în ultimele două săptămâni, forțând proprietarii de bărci să le mute constant mai aproape de apă, adâncimea maximă fiind acum mai mică de doi metri.
La Galați, situația devine critică. Comandanții navelor nu mai îndrăznesc să plece pe Dunăre din cauza scăderii drastice a debitului. În zona Portului Mineralier din Galați, numărul barjelor care vin la încărcat sau descărcat marfă a crescut semnificativ, însă cele aproximativ 40 de barje sunt blocate din cauza cotelor scăzute.
Dan Tivilichi, directorul Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM), a declarat că transportul pe Dunăre a devenit imposibil la această dată. Din cauza crizei, compania de alimentare cu apă din Galați va apela la scafandri pentru a curăța sorburile prin care este preluată apa din fluviu, deja capacitatea scăzând la jumătate. O eventuală blocare a gurilor de captare ar putea produce o criză locală de apă.
Apele Române au raportat un coeficient de umplere de 70% în cele 40 de lacuri de acumulare care constituie rezerva strategică pentru alimentarea populației. În data de 3 august, Dunărea a înregistrat la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, cu 25% mai puțin comparativ cu aceleași date din 2025. Prognoza hidrologică indică o posibilă scădere a debitului sub 1.400 mc/s, cel mai mic nivel înregistrat din 2003.
În Croația, navele circulă încărcate doar pe sfert, pentru a evita riscul de a eșua, iar în Serbia, centrală hidroelectrică funcționează acum la doar 20% din capacitate din cauza nivelului scăzut al apei. Premierul sârbu a cerut cetățenilor să limiteze utilizarea aparatelor de aer condiționat, iar în Ungaria, premierul Péter Magyar a anunțat că centrala Paks ar putea fi închisă complet, producind doar 240 megawați dintr-un total posibil de 2.000.
Perspectivele pentru Dunăre sunt întunecate, cu o insulă nou apărută la Galați care separă fluviul în două. Această scădere drastică a debitului indică probleme ecologice și economice semnificative, care afectează nu doar transportul, ci și alimentarea cu apă și producția de energie.