„`html
Opt state membre au blocat un nou pas al Serbiei spre aderarea la Uniunea Europeană. Cine s-a opus
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene nu au reușit, miercuri, la Bruxelles, să ajungă la un consens în privința avansării Serbiei în procesul de aderare, întâlnire care a constituit un nou obstacol pentru aspirațiile europene ale Belgradului. Potrivit informațiilor confirmate de trei diplomați ai Uniunii Europene, opt dintre cele 27 de state membre s-au opus deschiderii unei noi runde de negocieri de aderare cu Serbia.
Statele care s-au opus deschiderii Cluster-ului 3, ce vizează competitivitatea și creșterea economică incluzivă, includ Țările de Jos, Suedia, Finlanda, Belgia, Estonia, Lituania, Bulgaria și Croația. În paralel, Danemarca, Luxemburg și Letonia s-au arătat reticente, deși nu au respins complet idea aderenței Serbiei. De cealaltă parte, Franța, situată printre susținătorii procesului de aderare, subliniază necesitatea unei „Serbii puternice și democratice” alături de Uniunea Europeană, așa cum a declarat președintele Emmanuel Macron.
Cu toate acestea, mai multe state membre ale UE manifestă intenția de a continua negocierile de aderare cu Serbia, aducând argumente că blocarea procesului ar putea duce la îndepărtarea Belgradului de Uniune, în ciuda progreselor înregistrate de partea sârbească în ultimele luni. Serbia, care își dorește statutul de membru al Uniunii Europene, a deschis până în prezent 22 de capitole de negociere din cele necesare, dar avansarea către Cluster 3 necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor UE.
Comisia Europeană apreciază că Serbia a realizat progrese semnificative, inclusiv prin retragerea unor modificări controversate ale legilor justiției și prin reforme ce vizează libertatea presei, cadrul electoral și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. Deși Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de UE Rusiei, execuția europeană a evidențiat colaborarea Serbiei pentru prevenirea eludării acestora și sprijinul acordat Ucrainei.
Totuși, opoziția din partea celor opt state membre se bazează pe persistenta problemelor legate de statul de drept și pe refuzul Serbiei de a adopta sancțiunile împotriva Moscovei. În contrast, Comisia Europeană și mai mulți oficiali europeni, printre care se numără și comisarul pentru extindere, Marta Kos, susțin că reformele recente ale Serbiei justifică reluarea negocierilor, chiar dacă se subliniază necesitatea unor progrese adiționale în domeniul justiției.
„`