România și alte 36 de țări au susținut crearea unui tribunal special, „similar celui de la Nürnberg”, pentru judecarea lui Putin.

România și alte 35 de state au aprobat înființarea unui tribunal special pentru judecarea lui Putin

O coaliție formată din 36 de țări și Uniunea Europeană a decis recent să creeze un tribunal special dedicat judecării lui Vladimir Putin și a altor lideri ruși, acuzați de crime de agresiune împotriva Ucrainei. Această inițiativă a fost aprobată în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată pe 15 mai 2026, la Chișinău, unde România a fost reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a subliniat importanța acestei măsuri ca un pas esențial în restabilirea justiției, evidențiind necesitatea de a continua presiunea asupra Rusiei și a asigura responsabilitatea pentru crimele comise. Tribunalul va adresa un gol legislație existent, având ca țintă persoanele vătămătoare implicați în planificarea și executarea invaziei rusești de amploare.

Detalii ale deciziei și participanții

În cadrul reuniunii, participanții au semnat un acord semnificativ, acesta fiind al treilea document fondator al tribunalului special. Printre statele care au semnat rezoluția se numără Andorra, Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit. De asemenea, Australia și Costa Rica au sprijinit inițiativa, fiind printre cele două țări din afara Europei care au aderat la acest demers.

Justificarea creării tribunalului

Sybiha a accentuat relevanța urgentă a tribunalului special, amintind de recentele atacuri rusești asupra Kievului, care au dus la victime civile, inclusiv copii. Ministerul de Externe al Ucrainei a descris acest tribunal ca un omagiu adus celor afectați de război, menționând că, similar Tribunalului de la Nürnberg, instituția va urmări restabilirea justiției pe fundamentele distrugătoare ale conflictului.

Mesajul președintei Moldovei

Maia Sandu, președinta Moldovei, a subliniat în discursul său că ajutoarele financiare venite din afară trebuie să fie completate de măsuri mai decisive, inclusiv tragerea la răspundere a celor vinovați. Afirmând că „presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”, Sandu a subliniat că suportul pentru Ucraina depășește simpla asistență financiară, având nevoie de o acțiune judiciară robustă împotriva crimelor comise de regimul rus.

Implicarea Tribunalului Special în sistemul de justiție global

Noul tribunal abordează o lacună majoră în arhitectura justiției internaționale, având în vedere că, deși Curtea Penală Internațională este abilitată să judece crimele de război, nu poate interveni în cazul actelor generale de agresiune, ținând cont de faptul că Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI. Această nouă instituție juridică își propune să asigure că cei responsabili de activitățile care au generat conflictul să fie trași la răspundere pentru faptele lor.

Perspectivele viitoare

Ministrul Andrii Sybiha a subliniat că „punctul fără întoarcere a fost depășit”, afirmând că tribunalul devine o realitate juridică ce va contribui la stabilirea unui precedent important în dreptul internațional. De asemenea, el a promis că numărul țărilor participante va crește în viitor, arătând că cei implicați în crimele de agresiune vor fi identificați și aduși în fața justiției. Acest demers se dovedește a fi crucial nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga comunitate internațională, oferind un semnal că impunitatea nu va fi tolerată.