Rusia, după incidentele cu drone din Republica Moldova: Occidentul pregătește Chișinăul pentru rolul de „pion”
Ministerul rus de Externe a formulat acuzații conform cărora autoritățile din Republica Moldova exagerează amenințările din partea Rusiei și folosesc incidentele cu drone ca un mecanism de distragere a atenției populației de la provocările interne. Aleksei Fadeev, director adjunct al Departamentului de comunicare din MAE rus, a declarat că aceste subiecte sunt utilizate pentru a masca problemele sociale și economice cu care se confruntă țara.
Fadeev a subliniat că descoperirea în apropierea unui sat din Republica Moldova a unor fragmente dintr-o dronă rusă de tip Geran-2 face parte dintr-o serie de peste 20 de incidente similare, inclusiv încălcări ale spațiului aerian din această țară de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Oficialul rus a acuzat conducerea moldovenească că se aliniază politicii antirusă dictate de Occident, evidențiind o „isterie” alimentată de suspiciuni nejustificate față de Rusia, care ar avea ca scop discreditarea regimului proeuropean de la Chișinău.
Moscova a observat cu îngrijorare solidaritatea exprimată de președinta Maia Sandu față de țările vecine, precum Polonia și România, în urma incidentelor de încălcare a spațiilor lor aeriene. Maia Sandu a criticat, în termeni fervenți, incursiunile drone și rachetelor de origine rusă, precizând că aceste acțiuni reprezintă o amenințare pentru siguranța întregii regiuni.
Aleksei Fadeev a continuat cu critici la adresa autorităților de la Chișinău, afirmând că acestea sunt nepăsătoare față de nevoile și interesele populației moldovenești. El a susținut că acțiunile actualului guvern sunt o amenințare la adresa stabilității politice din țară, punând la îndoială ideea de neutralitate a Moldovei în fața tensiunilor geopolitice.
Acesta a reiterat viziunea Moscovei că majoritatea locuitorilor din Moldova se opun implicării în acțiuni militare, considerând că sub pretextul integrării europene, țara lor este folosită ca un „pion” în jocurile de putere ale Occidentului. Fadeev a invocat, de asemenea, un sondaj de opinie recent, care arată că peste 60% dintre moldoveni ar prefera o politică externă echilibrată, cu o ușoară preferință către Rusia, în contrast cu susținerea scăzută pentru un curs proeuropean, ce ar avea sub 30% din preferințele populației.
Astfel, este evident că Rusia continuă să folosească retorica istorică și culturală pentru a sublinia legăturile dintre cele două țări, insinuând că autoritățile moldovene se îndepărtează de tradițiile și valorile comune care au definit relația dintre Rusia și Moldova de-a lungul timpului. Fadeev a încheiat prin a răspunde criticilor care susțin că perioada sovietică a fost una de ocupație, argumentând că Moldova a beneficiat de pe urma realizărilor acelei perioade și că actualele autorități nu pot acoperi lipsa de succes prin negarea acestui trecut.