Alegeri parlamentare în Serbia: confruntare decisivă între opoziție și Aleksandar Vucic
Secțiile de votare din Serbia s-au deschis sâmbătă la ora 07:00 și se închid la ora 20:00, într-un scrutin parlamentar anticipat care îl are în centru pe Aleksandar Vucic, figura dominantă a scenei politice sârbe de 14 ani. Primele rezultate sunt așteptate în cursul serii, în ciuda temerilor legate de posibile incidente.
Pentru cei 6,4 milioane de alegători, aceste alegeri sunt primele din 2012 care conturează perspectiva unei posibile schimbări la putere. Manifestanții le prezintă ca pe un „referendum anti-Vucic”, iar miza este una majoră pentru actuala conducere.
Cu câteva zile înainte de scrutin, 24 de organizații neguvernamentale sârbe au estimat, după ce au constatat deficiențe structurale, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri „libere și echitabile”. Studenții au mobilizat o rețea de voluntari pentru a supraveghea procesul, în completarea observatorilor internaționali trimiși în mod tradițional la fața locului.
Un scrutin fără sondaje independente
Serbia nu dispune de sondaje independente, iar studiile realizate au dat rezultate foarte divergente. Grupul de reflecție de dreapta „Noua gândire politică sârbă” a publicat săptămâna aceasta un sondaj care plasează lista studenților la 44,5%, față de 42,7% pentru lista lui Aleksandar Vucic. În schimb, un sondaj realizat în septembrie de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, plasa actuala majoritate în frunte cu 48,6%, iar studenții la 37,1%.
Într-un climat de polarizare puternică, un scrutin strâns sau disputat ar putea deschide o nouă perioadă de tensiuni politice.
Proteste de aproape doi ani, declanșate de tragedia de la Novi Sad
Alegerile anticipate reprezintă punctul culminant al unor proteste care au durat aproape doi ani, declanșate de prăbușirea, în 2024, a unui acoperiș de la gara din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării. Șaisprezece persoane și-au pierdut viața, iar protestatarii au considerat că accidentul a fost o consecință a corupției, considerată endemică.
În momentul de vârf al mobilizării, una dintre cele mai importante de la căderea fostului om puternic iugoslav Slobodan Milosevic în 2000, sute de mii de oameni au manifestat în capitala Belgrad. Pe parcurs, revendicările lor s-au transformat în apeluri la alegeri anticipate.
Susținătorii lui Vucic, viceprim-ministru începând din 2012, apoi prim-ministru în 2014 și președinte în 2017, au păzit palatul prezidențial, baricadat. Protestatarii au fost supuși intimidărilor și actelor de violență. La începutul lunii septembrie, Vucic, în vârstă de 56 de ani, a convocat în cele din urmă alegerile, scurtându-și al doilea mandat la conducerea statului pentru a conduce campania electorală a taberei sale.
Studenții, transformați într-o forță politică
Serbia a devenit de atunci scena unui experiment politic fără precedent, mișcarea studențească transformându-se într-o forță politică eterogenă, în încercarea de a câștiga alegerile. Lista sa unică nu are niciun lider de marcă, ci prezintă o selecție de candidați proveniți din societatea civilă, al căror singur punct comun este dorința de a învinge Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vucic.
Studenții, vizați de dezinformare, au ieșit în întâmpinarea alegătorilor pentru a încerca să oprească mașina mediatică a SNS, ultimul lor miting de joi de la Belgrad mobilizând aproximativ 150.000 de persoane.
Aleksandar Vucic a calificat mișcarea drept o „tentativă de lovitură de stat” și și-a intensificat deplasările pentru a lăuda stabilitatea din anii săi la putere și pentru a avertiza asupra unui haos iminent. El se prezintă ca fiind singurul capabil, grație experienței sale, să asigure prezența unei Serbii suverane pe scena internațională, apropiată atât de Uniunea Europeană, cât și de Rusia și de Statele Unite.
18 formațiuni în cursă pentru 250 de locuri
Deși 18 formațiuni sunt oficial în cursă pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea partidelor de opoziție au susținut studenții. Se așteaptă o rată de participare mai mare decât media de 55% înregistrată în perioada în care SNS era la putere. Ultima mobilizare electorală puternică, de aproximativ 70%, datează de la înlăturarea lui Slobodan Milosevic și rămâne un punct de referință în istoria politică sârbă.
Diaspora votează „în pijamale”
Diaspora este chemată la urne într-un număr limitat de secții de votare, în același interval orar ca și locuitorii țării, iar mulți expatriați vor trebui să stea treji toată noaptea. În Chicago, care găzduiește una dintre cele mai mari comunități din Statele Unite, secțiile de votare se vor deschide la ora 01:00 dimineața, determinând alegătorii să anunțe pe rețelele sociale că vor „vota în pijamale”.