Mark Zuckerberg și achiziția Instagram: o strategie de monopol?
Într-o mărturie care a zguduit scena juridică și tehnologică din Statele Unite, Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a recunoscut în fața instanței că achiziția Instagram din 2012 a fost motivată de superioritatea tehnologică a aplicației în ceea ce privește funcționalitatea camerei. Această declarație, făcută în cadrul unui proces antitrust, ridică întrebări serioase despre practicile concurențiale ale gigantului IT&C.
Procesul, inițiat în timpul administrației Trump, este văzut ca un test crucial pentru capacitatea autorităților americane de a limita influența colosală a companiilor tehnologice. Zuckerberg a explicat că, în cadrul unei analize interne „build vs. buy” (construim sau cumpărăm), Meta a concluzionat că Instagram reprezenta o soluție mai avansată decât ceea ce Facebook putea dezvolta la acea vreme. „Instagram era mai bună la capitolul cameră, așa că am considerat că e mai bine să-i cumpărăm”, a declarat Zuckerberg.
Strategia „cumpără sau distruge” și acuzațiile de monopol
Autoritățile americane din domeniul concurenței susțin că Meta a implementat o strategie agresivă de tip „cumpără sau distruge” pentru a elimina potențialii rivali și a-și consolida poziția dominantă pe piață. Declarațiile lui Zuckerberg par să sprijine aceste acuzații, mai ales în contextul unor documente interne care au ieșit la lumină, inclusiv un email din 2008 în care CEO-ul nota că „e mai bine să cumperi decât să concurezi”.
Meta, însă, respinge vehement aceste acuzații, argumentând că piața rețelelor sociale este definită incorect de către Comisia Federală pentru Comerț (FTC). Compania susține că există o concurență acerbă din partea altor giganți tehnologici, precum TikTok, YouTube sau Apple, și că intențiile din trecut nu ar trebui să fie relevante în evaluarea situației actuale.
Un model de afaceri bazat pe achiziții
Declarațiile lui Zuckerberg au scos la iveală și dificultățile Meta în a dezvolta aplicații proprii. „De multe ori am încercat să construim aplicații noi, dar majoritatea nu au avut succes. Cred că am încercat să dezvoltăm zeci de aplicații de-a lungul timpului, iar cele mai multe nu au ajuns nicăieri”, a recunoscut acesta. Această mărturisire subliniază dependența Meta de achiziții strategice pentru a-și menține relevanța și influența pe piață.
Implicațiile pentru viitorul pieței tehnologice
Procesul împotriva Meta nu este doar o confruntare juridică, ci și o luptă pentru definirea limitelor puterii corporative în era digitală. Dacă acuzațiile de monopol sunt confirmate, acest caz ar putea deschide calea pentru reglementări mai stricte și pentru o supraveghere mai atentă a marilor companii tehnologice. În același timp, recunoașterile lui Zuckerberg ridică întrebări fundamentale despre etica și responsabilitatea socială a liderilor din industrie.