Putin i-a lăsat pe emisarii lui Trump să aștepte două ore înaintea discuțiilor de la Kremlin
Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au ajuns joi la Moscova, unde au fost primiți la aeroport de Kiril Dmitriev, consilierul special al lui Vladimir Putin. Potrivit relatărilor, cei doi au așteptat aproximativ două ore până când președintele rus și-a făcut timp să discute cu ei, după o întâlnire pe care purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a sugerat că a fost mai importantă, cu președintele Tadjikistanului.
Avertismentul lui Putin privind trupele europene în Ucraina postbelică
Conform presei ruse, Vladimir Putin le-a transmis celor doi emisari că prezența unor trupe europene în Ucraina postbelică este inacceptabilă, întrucât ar amenința securitatea Rusiei. Mesajul a fost formulat tranșant: dacă astfel de trupe ar fi desfășurate, războiul ar reîncepe.
Moscova respinge zonele tampon demilitarizate
În paralel, partea rusă respinge categoric instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina, soluție dorită de Kiev. Vladimir Medinski, negociatorul-șef al lui Putin, a declarat că fiecare centimetru de pământ rusesc va fi redobândit de Rusia într-un fel sau altul. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a precizat că direcția de acțiune a Moscovei va fi structurată astfel încât să permită atingerea obiectivelor operațiunii militare speciale, formulate de președinte în iunie 2024 și rămase neschimbate de atunci.
Referire la Ialta și dorința de retragere a NATO din statele extinse după 1997
Medinski a făcut și o referire explicită la Conferința de la Ialta din 1945, când puterile învingătoare în Al Doilea Război Mondial au împărțit Europa în sfere de influență. El a susținut că sistemul de securitate europeană în vigoare de la conferințele de la Yalta și Potsdam funcționează foarte prost, că întregul organism este bolnav, iar Ucraina a fost doar locul unde a apărut un abces, astfel încât trebuie tratat întregul organism, nu doar aplicat un plasture. Ceea ce își doresc rușii, și nu au ascuns niciodată, este ca NATO să se retragă din statele în care s-a extins după 1997, inclusiv România, țările baltice și cele scandinave.
Posibile acorduri bilaterale cu state membre NATO
Potrivit unui diplomat rus citat de Reuters, ca parte a unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, rușii ar dori să încheie, la nivel bilateral, acorduri de asistență reciprocă ori pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord ori Iran. Moscova ar fi întocmit deja un document de poziție privind noua arhitectură de securitate în Eurasia. Serghei Riabkov, viceministrul rus al Afacerilor Externe, a declarat că viitoarea arhitectură europeană de securitate este o componentă esențială a unei soluții pe termen lung și este indispensabilă, iar delegația rusă a prezentat subiectul, la Abu Dhabi, în termenii cei mai concreți cu putință, oficialii americani prezenți dovedind un grad semnificativ de înțelegere a realității obiective.
Urgența Casei Albe și poziția Parisului
Pentru Casa Albă, obținerea unor progrese vizibile este o urgență, întrucât din 3 ianuarie 2027 președintele american se va confrunta cu un Congres ostil și cu numeroase comisii de anchetă. Emisarii lui Trump implicați în procesul de pace sunt oameni de afaceri din anturajul său apropiat, nu diplomați cu mandate oficiale, iar orice angajament luat de aceștia ar putea fi contestat de noul Congres. Președintele francez Emmanuel Macron a comentat că nu mai există sprijin american pentru Ucraina și că, dacă SUA se implică în mediere, este în regulă, dar, în definitiv, europenii sunt cei care vor defini și decide securitatea viitoare a Europei.
Restricții de viteză impuse serviciului Starshield
Chiar în toiul discuțiilor de la Kremlin, Kievul a anunțat că noile restricții de viteză impuse serviciului Starshield afectează interceptarea dronelor de-a lungul întregului front.