UE pregătește o perioadă de probă de 15 ani pentru noile state membre
Comisia Europeană a prezentat un plan prin care noile state membre ale Uniunii Europene ar urma să treacă printr-o perioadă de probă de 15 ani, în care ar putea fi private de dreptul de vot sau de fonduri europene dacă încalcă valorile democratice fundamentale sau principiul cooperării loiale față de UE.
Propunerea a fost prezentată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a declarat că Uniunea are nevoie de mecanisme mai rapide decât simplul articol 7, o sancțiune care permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru, în cazul în care noii membri ar încălca statul de drept, democrația sau valorile comune.
Articolul 7 din Tratatul UE permite statelor membre să retragă dreptul de vot unui stat care comite o încălcare gravă și persistentă a valorilor democratice. Această măsură nu a fost însă niciodată activată, în pofida discuțiilor îndelungate privind regresul democratic din Polonia și Ungaria sub guvernele anterioare, în mare parte pentru că cele două state și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc.
Conform noilor propuneri, pragul necesar pentru suspendarea dreptului de vot sau pentru aplicarea unei alte sancțiuni ar urma să fie mai scăzut. Un oficial european a descris măsura drept o inovație majoră și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere, că Uniunea dispune de un cadru solid chiar și în situația în care ceva ar merge prost după extindere.
Oficialii au recunoscut totuși că această măsură de protecție, fiind limitată în timp, va expira în cele din urmă. Marta Kos a explicat că o astfel de măsură nelimitată ar crea o situație în care ar exista membri de rangul întâi și membri de rangul al doilea. Planurile trebuie aprobate de statele membre ale Uniunii Europene.
Solicitarea unor garanții mai stricte vine în contextul în care procesul de extindere a UE a căpătat un nou impuls, Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina fiind considerate țările aflate în fruntea procesului. Invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022, a revitalizat procesul de extindere, un subiect care stagnase multă vreme. Ucraina și Republica Moldova au depus cereri de aderare la câteva zile după atacul Rusiei, o decizie care a impulsionat și eforturile de aderare din Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia și China încearcă să-și extindă influența.
Cele 27 de state membre actuale ale UE trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi membri, iar scepticismul față de extindere este deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi. Kos s-a declarat însă convinsă că extinderea este posibilă din punct de vedere politic și a arătat că statele membre înțeleg ce este în joc, referindu-se la competiția pentru influență în Europa de Est și în Balcani.
Comisarul european a indicat Rusia și China drept forțe externe perturbatoare care încearcă să influențeze țările candidate. Ea a descris extinderea drept un interes strategic al Uniunii, avertizând că, dacă vecinătatea nu va fi integrată, altcineva o va transforma într-o armă împotriva UE. Ca exemplu, Kos a afirmat că Rusia a investit milioane pentru a încerca să descurajeze țările să urmeze calea europeană, menționând alegerile din Republica Moldova, țară candidată la aderarea la UE, precum și Armenia, care încearcă să dezvolte relații mai strânse cu Uniunea Europeană. În cazul Chinei, Kos a sugerat că Beijingul își folosește puterea economică și statutul de investitor pentru a influența diferite țări.