Traficul de droguri și complicitatea autorităților: un flagel global
Un caz recent din Columbia scoate la lumină ingeniozitatea criminală și, totodată, lipsurile sistemelor de securitate internațională. Un bărbat de 40 de ani a fost prins pe Aeroportul Internațional Rafael Núñez încercând să transporte cocaină în valoare de peste 10.000 de euro ascunsă sub o perucă. Această metodă absurdă, dar eficientă până la un punct, ridică întrebări serioase despre cât de multe astfel de transporturi reușesc să treacă neobservate.
Autoritățile columbiene au descoperit 19 capsule de cocaină, cu o greutate totală de 220 de grame, ascunse sub peruca suspectului. Acest incident, deși aparent minor, este doar o mică parte dintr-un tablou mult mai sumbru. Traficul de droguri continuă să fie o industrie profitabilă, alimentată de rețele bine organizate și, adesea, protejate de corupția endemică din cadrul instituțiilor statului.
Corupția și impunitatea: rădăcina problemei
În timp ce poliția columbiană se laudă cu arestarea a peste 450 de persoane pentru trafic de droguri în acest an, realitatea este că aceste capturi sunt doar vârful aisbergului. În spatele fiecărui transport descoperit se află zeci, poate sute, care trec neobservate, alimentând piețele internaționale și distrugând vieți. Mai grav, există suspiciuni că funcționari publici, inclusiv polițiști și judecători, sunt implicați în protejarea acestor rețele, fie prin neglijență deliberată, fie prin complicitate activă.
Acest caz din Columbia nu este un incident izolat. În România, de exemplu, un francez urmărit internațional pentru trafic de droguri și alte infracțiuni grave a fost prins în București după ce a evadat dintr-o închisoare. Deși capturarea sa este un succes aparent, întrebarea rămâne: cum a fost posibil ca un astfel de individ să se ascundă timp de luni de zile fără ca autoritățile să-l depisteze?
Justiția, oarbă sau coruptă?
Un alt exemplu revoltător este cazul unui tânăr din Maramureș, prins conducând sub influența drogurilor, care a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia, bazată pe o interpretare controversată a legii, subminează eforturile de combatere a consumului și traficului de droguri. Astfel de hotărâri nu fac decât să încurajeze comportamentele ilegale și să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar.
Mai mult, perchezițiile recente de la Penitenciarul Poarta Albă au scos la iveală o altă fațetă a problemei: șase deținuți sunt suspectați că au făcut trafic de droguri de mare risc prin scrisori impregnate cu substanțe narcotice. Acest nivel de ingeniozitate criminală nu ar fi posibil fără complicitatea sau cel puțin neglijența personalului penitenciarului.
Un sistem care protejează infractorii
În timp ce autoritățile se laudă cu capturi și arestări, realitatea este că sistemul judiciar și cel de aplicare a legii sunt adesea parte a problemei. Cazurile de corupție, tergiversarea dosarelor până la prescripție și lipsa unor pedepse exemplare pentru funcționarii publici implicați în activități infracționale sunt dovezi clare ale unui sistem care eșuează să protejeze cetățenii.
Traficul de droguri nu este doar o problemă de securitate, ci și una de sănătate publică și justiție socială. Fiecare doză de cocaină vândută reprezintă o viață distrusă, iar fiecare funcționar corupt care închide ochii la aceste infracțiuni contribuie la perpetuarea acestui flagel. Este imperativ ca aceste rețele să fie demontate nu doar la nivelul executanților, ci și al protectorilor lor din umbră.