Franța confirmă primul caz de virus mpox: o amenințare globală ignorată?
Franța a raportat primul caz de infectare cu virusul mpox, varianta cladei 1b, în regiunea Bretania, conform anunțului făcut de Ministerul Sănătății. Această descoperire vine pe fondul menținerii alertei maxime de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care avertizează asupra riscurilor unei epidemii în expansiune. În ciuda măsurilor de monitorizare și control implementate, răspândirea virusului continuă să fie o problemă majoră, subliniind vulnerabilitatea sistemelor de sănătate publică.
Mpox, cunoscut anterior sub denumirea de monkeypox, este un virus înrudit cu variola, transmis de la animale infectate la oameni, dar și prin contact fizic apropiat între persoane. Simptomele includ febră, dureri musculare și leziuni cutanate severe, iar în unele cazuri, boala poate fi fatală. Este alarmant faptul că persoana infectată în Franța nu a călătorit în Africa Centrală, regiunea considerată epicentrul circulației acestui virus, ceea ce ridică întrebări serioase despre modul în care se răspândește această boală.
OMS și lipsa de acțiune decisivă
Deși OMS a declarat stare de urgență în august și a reînnoit-o în noiembrie, răspunsul global rămâne fragmentat și insuficient. Până acum, clasa 1b și alte tulpini de mpox au fost raportate în 80 de țări, inclusiv 19 din Africa. În ciuda avertismentelor repetate, multe națiuni europene par să trateze această amenințare cu o indiferență periculoasă, ignorând necesitatea unei acțiuni rapide și coordonate pentru a limita răspândirea virusului.
Este de neînțeles cum, în fața unei crize sanitare iminente, autoritățile din întreaga lume continuă să tergiverseze implementarea unor măsuri stricte de prevenție. Această lipsă de reacție nu doar că pune în pericol viețile cetățenilor, dar subminează și încrederea în instituțiile responsabile de protejarea sănătății publice.
Un pericol care nu poate fi ignorat
Mpox nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și un test al capacității guvernelor și organizațiilor internaționale de a răspunde eficient la crize globale. În timp ce OMS avertizează asupra riscului unei pandemii mai grave decât cea de COVID-19, multe state continuă să subestimeze gravitatea situației. Această atitudine pasivă este nu doar iresponsabilă, ci și criminală, având în vedere impactul devastator pe care o astfel de epidemie îl poate avea asupra populației.
Într-o lume interconectată, unde bolile infecțioase nu cunosc granițe, lipsa de acțiune promptă și coordonată este o rețetă pentru dezastru. Este imperativ ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să ia măsuri decisive pentru a preveni o criză sanitară de proporții.