Unirea cu România ar putea fi soluția „de avarie” pentru Republica Moldova dacă nu aderă la Uniunea Europeană în 2028
Recent, vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, a afirmat că autoritățile de la Chișinău iau în considerare reunificarea cu România ca o opțiune posibilă, în cazul în care procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană va întâmpina blocaje sau întârziere după 2028. Această declarație evidențiază poziția transmisă de guvernul moldovean, care, deși își menține obiectivul principal de a semna tratatul de aderare la UE până la finalul anului 2028, recunoaște necesitatea de a lua în calcul și alternative.
Planul B, cum l-a denumit Osmochescu, vine într-un moment în care Republica Moldova este angajată într-un proces activ de negociere pentru integrarea europeană. Este esențial ca Guvernul de la Chișinău să accelereze alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și să mențină susținerea populației, în special având în vedere provocările generate de influența rusească în regiune. Vicepremierul a elucidat că în cazul unui blocaj semnificativ în procesul de aderare, conducerea politică a țării ar analiza serios opțiunile unei reunificări cu România, având deja legături culturale și familiale puternice între cele două națiuni.
Osmochescu a subliniat importanța semnalelor clare din partea Uniunii Europene, evidențiind că o extindere a UE ar trebui să se bazeze pe merit, iar Moldova se află într-o poziție favorabilă, având circa 40% dintre cetățeni care susțin unirea. Acesta a precizat că aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, ceea ce subliniază legăturile deja existente între cele două popoare. În plus, un sprijin semnificativ pentru unire provine și din România, unde aproape 70% din populație se declară favorabilă reunificării.
Echilibrul între aspirațiile europene și dorința de reunificare este o temă delicată, iar Osmochescu a recunoscut costurile asociate unei astfel de acțiuni, care, deși ar putea apărea că ar fi mari, nu ar atinge nivelul celor implicate în reunificarea Germaniei. În ceea ce privește momentul 2028, acesta a afirmat că ar putea deveni un punct de pivote implicite în strategia Republicii Moldova, un an de reevaluare a opțiunilor disponibile.
În contextul deschiderii primelor negocieri oficiale pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programată pentru 16 iunie 2026, viceministrul a declarat că acesta ar putea fi un semnal pozitiv atât pentru conducerea politică, cât și pentru populația acestor țări. Așadar, situația devine din ce în ce mai proeminentă, iar viitorul parcursului european al Republicii Moldova este strâns conex cu deciziile pe care conducerea va trebui să le ia în fața provocărilor actuale.